VIESPILE, pradatori si constructori perfecti
VIESPILE, pradatori si constructori perfecti
CARE SUNT DIFERENŢELE ÎNTRE VIESPI ŞI ALBINE?
![]() |
![]() |
Au un veşmânt păros bine dezvoltat (peri lungi, simpli sau ramificaţi); cei de pe picioarele posterioare formează peria de colectare | Au un veşmânt păros slab dezvoltat, cu peri simpli; unele specii au tegumentul aproape golaş |
Îşi hrănesc larvele cu polen | Îşi hrănesc larvele cu insecte |
Albinele îşi folosesc acul numai pentru a se apăra sau a-şi apăra cuibul | Viespile îşi folosesc acul, în primul rând, pentru a-şi omorî prada |
![]() |
![]() |
CE ŞTIM DESPRE VIESPI ?
Imaginea populară a viespii comune este de insectă înfricoşătoare, galbenă cu negru, cu o înţepătură puternică şi dureroasă.
Fac parte din ORDINUL HYMENOPTERA, grupul ACULEATA
Se cunosc peste 10.000 de specii de viespi şi acestea au moduri de viaţă diferite; sunt grupate în mai multe familii.
VIESPILE, pradatori si constructori perfecti
INSECTE CARE IMITA VIESPILE PRIN COLORATIE
HETEROPTERE
COLEOPTERE
DIPTERE
VIESPILE PĂIANJEN (Familia Pompilidae)
- femela prinde un păianjen pe care îl înţeapă în sistemul nervos şi îl paralizează; îşi sapă apoi o galerie în pământ şi duce acolo păianjenul, peste care pune un ou şi închide cuibul; larva care iese din ou, va avea hrană proaspătă (“conservă vie”).
VIESPILE, pradatori si constructori perfecti
Cea mai mare viespe păianjen din lume este Pepsis gigantea din Costa Rica, cu o lungime de 6 cm şi anvergura aripilor de 12 cm.
VIESPILE AURII (Familia Chrysididae)
- au culori foarte frumoase (albastru, violet, auriu, purpuriu) cu luciu metalic
- nu-şi construiesc cuiburi, ele depunîndu-şi ouăle în cuibul altor himenoptere (alte viespi), dar şi de lepidoptere (fluturi), coleoptere (gândaci); de aceea se mai numesc viespi – cuci.
VIESPILE, pradatori si constructori perfecti
VIESPILE de CATIFEA (Familia Mutillidae)
- se aseamănă mult cu furnicile, mai ales femelele care nu au aripi şi aleargă repede pe sol
- au tegumentul foarte tare, care le protejează de înţepăturile viespilor sau albinelor în al căror cuib îşi depun ouăle; speciile europene sunt cunoscute ptr. invazia şi atacul lor asupra stupilor de albine
- au înţepătura foarte dureroasă, veninul lor putând ucide un animal de talia unei vaci (cow killer)
SCOLIILE (Familia Scoliidae)
- larva de scoliid se hrăneşte cu larvele diferitelor specii de coleoptere dăunătoare agriculturii (rădaşca, nasicornul), care sunt paralizate de viespea mamă, având asfel un rol important în biocontrolul acestora
Cea mai mare specie din Europa, L = 5 cm
Nasicorn
Rădaşca
VIESPILE SĂPĂTOARE (Familia Sphecidae)
- îşi sapă cuiburi în terenuri nisipoase, în care duc larve de fluturi nepăroase sau albine adulte; îşi găsesc drumul înapoi spre cuib cu ajutorul reperelor locale (un acoperiş de casă, pietricele de pe jos)
- Lupul albinelor (Philantus triangulum) este o viespe foarte puternică, putând prinde si ucide din zbor albinele, ducându-le la cuib pentru a fi date ca hrană larvelor.
VIESPILE PROPRIU-ZISE (Familia Vespidae)
toate formele sunt aripate ; pot fi solitare şi sociale.
VIESPILE SOLITARE
femelele construiesc un cuib din tencuială făcută cu pământ şi nisip şi îl fixează de ziduri, stânci, sub frunze.
VIESPEA OLAR
- Femela este pretenţioasă cu materialele: dacă mâlul e prea apos, aşteaptă să se usuce, dacă e prea uscat, regurgitează apă din stomac pentru a-l înmuia, frământându-l cu maxilarele şi cu picioarele. Când obţine consistenţa dorită, face un cocoloş şi-l duce în zbor la cuib. Acolo începe să-şi meşteşugească primul ei ulcior cu baza lată şi gâtul subţire
- Prinde o omidă sau un păianjen şi îl împinge în ulcior, în care depune un singur ou, după care sigilează ulciorul cu argilă
- Larva, după ce se hrăneşte, se transformă în pupă şi iese din ulcior ca OLAR ADULT
VIESPILE SOCIALE
- trăiesc în colonii: regină, lucrătoare şi masculi
- în regiunile temperate o colonie trăieşte numai până toamna, când mor toate lucrătoarele şi masculii, râmânând numai regina care hibernează
- sunt prădătoare şi îşi hrănesc şi larvele cu insecte şi omizi pe care le sfărâmă (larvele sunt hrănite progresiv), iar adulţii se hrănesc cu sucuri dulci din fructe şi din flori;
- sunt insecte utile – pe de o parte – ele distrugând multe insecte dăunătoare
- viespile pot fi şi dăunătoare pentru că atacă albinele din stupi şi distrug ţesuturile plantelor (au nevoie de fibre vegetale ptr. construirea cuibului)
VIESPILE, pradatori si constructori perfecti