Viespile au stiut sa ,,fabrice” hartie inaintea omului!

Viespile au stiut sa ,,fabrice” hartie inaintea omului:

Viespile sociale formează un cuib cu o structură complicată, având o textură asemănătoare cu a hârtiei.

Egiptenii s-au învăţat să pregătească hârtia încă cu câteva mii de ani în urmă (4000 i.e.n.). Şi totuşi ei au rămas cu mult în urma celor mai mari meşteri din lumea animală, la pregătirea hârtiei: viespile. Acestea mestecă cu maxilarele lemnul putred; în cavitatea bucală lemnul rumegat este amestecat cu saliva şi supus acţiunii mai multor enzime, obţinând ca rezultat o masă lipicioasă, ce intrând în contact cu aerul, se transformă in hârtie de culoare sură, din care viespile işi construiesc cuibul.

GĂRGĂUNUL (Vespa crabro)

Viespile au stiut sa ,,fabrice” hartie inaintea omului

• Cea mai mare viespe din Europa, regina având 35 mm lungime, în timp ce lucrătoarele şi masculii sunt de talie mai mică.

Dolichovespula sylvestris

Dolichovespula media

Dolichovespula saxonica

Vespula germanica

• Lucrătoarele nu sunt tocmai entuziaste atunci când vine vorba de a-şi îndeplini sarcinile (se împotrivesc ieşirii în exteriorul cuibului) şi de multe ori trebuie “încurajate” de către celelalte viespi, care trebuie să le muşte pentru a le “convinge”.

VIESPEA de HÂRTIE (Polistes sp.)

• au cuib neacoperit, cu un singur etaj (de obicei), agăţat printr-un peduncul de crengi, ziduri, pietre; materialul de construcţie: pasta de hârtie
• aprovizionează progresiv larvele până la completa lor dezvoltare
• sunt specii prădătoare, consumă omizi

  
  

   

  ARTA COMUNICĂRII

  VIESPILE, asemenea oamenilor, comunică prin mijloace tactile, olfactive, sonore şi vizuale:

• ele transmit mesaje frecându-şi antenele una de cealaltă.
• ele comunică, de asemenea, producând o substanţă chimică mirositoare numită feromon; acest miros transmite informaţii celorlalţi membri ai coloniei, asemănător cu felul în care oamenii primesc informaţii despre hrană prin simţul mirosului.

FIŢI CALM !

• Se ştie că viespile înţeapă numai dacă se simt în pericol. De aceea, este recomandat să vă mişcaţi încet, nu daţi cu mâinile după insectele care zboară în preajmă.
• Sunt atrase de culorile vii, suprafeţele de apă, de parfum.

Înţepăturile de viespe şi albină se îngrijesc astfel :

• se scoate acul insectei (daca este cazul),
• se freacă locul inţepat cu sare, oţet, alcool sau se unge cu tinctură de iod,
• se pun comprese reci.

Viespile au stiut sa ,,fabrice” hartie inaintea omului

De ce ar trebui să cosumăm insecte?

• sunt sursă de proteine
• conţin calorii, săruri minerale, calciu, magneziu, dar nu şi colesterol
• se găsesc din abundenţă, sunt uşor de adunat şi de crescut, de păstrat şi de preparat. NU TREBUIE DECÂT SĂ LE PRINZI!
• ar fi o soluţie la problema foamei în lume
• popoarele din America Centrală şi de Sud, Africa, Asia şi Australia consuma insecte din diverse grupe

POFTĂ BUNĂ!

• există 2.000 specii de insecte care (dacă sunt curăţate şi preparate corespunzător) pot fi ingerate de om fără probleme: albine, viespi, furnici, purici, greieri, gândaci, etc.
• multe specii de insecte apar în menu-rile de azi
• unele sunt folosite ca sursă de hrană, altele drept condimente

Deci pur şi simplu trebuie să învăţăm să le mâncăm!

Viespile au stiut sa ,,fabrice” hartie inaintea omului