Albinele “hoate”

Albinele “hoate”

Albinele cleptoparazite numite si albine – cuci formeaza un grup ecologic specializat si sunt incadrate in suprafamilia Apoidea. Ele paraziteaza cuiburile altor specii de albine care cuibaresc in lemn sau pamant (respectiv, se folosesc de hrana depusa in cuib – polen si nectar – de albina gazda).

Parazitii, parazitoizii, cleptoparazitii sunt forme diferite de parazitism, chiar daca sunt numiti generic paraziti, difera enorm.
La albine exista doua tiputi de “parazitism”:

• cel caracteristic albinelor solitare numit si cleptoparazitism;
• si cel caracteristic albinelor sociale sau parazitismul social de cuib.

Cleptoparazitismul presupune infiltrarea unei albine, care si-a pierdut comportamentul de a face cuib si de a depune oua, intr-un cuib al unei specii apropiate cu scopul de a se folosi de hrana depusa de albina gazda, respectiv de painea de albina cum o numesc francezii, pentru a-si creste propria progenitura.

Ce este important de retinut este accea ca, femela cleptoparazita nu urmareste distrugerea gazdei sau a larvei sale (este foarte important acest aspect din punct de vedere evolutiv), ci doar hrana acesteia.

Cel mai interesant grup de albine cleptoparazite este cel apartinand familiei Anthophoridae si este intalnit in Europa Centrala constand in numeroase specii ale genului Nomada. Albinele cuc sunt rare, lucru care probabil justifica putinele cunostinte pe care le detinem despre ele.

Fig. 1  Fig. 2

Ammobates punctatus (Fig.1) este un parazit specific la Anthophora bimaculata (Fig. 2), gasindu-se in locuri calde si nisipoase. Ammbates punctatus se presupune a fi mai termofila decat gazada sa.

Fig. 3 Fig. 4

Biastes emarginatus (Fig. 3) este una dintre cele trei specii centrale europene ale acestui gen. Gazdele sunt specii ale genului Rophites (familia Halictidae, Apoidea)(Fig. 4).

Fig. 5  Fig. 6   

Epeoloides coecutiens (Fig. 5) este singura specie a acestui gen in Europa Centrala. Aceasta specie este foarte rara. Singura gazda cunoscuta este Macropis europaea (familia Melittidae, Apoidea)(Fig. 6), o specie ce traieste in locuri umede.

Fig. 7  Fig. 8   Fig. 9

Gazdele lui Epeolus variegatus (Fig. 7) sunt Colletes daviesanus
si Colletes fodiens (familia Colletidae, Apoidea) (Fig. 8, 9), nu sunt rare si uneori numeroase specii pot fi colectate dintr-o singura zona. Alte cateva specii ale genului Colletes sunt mentioante ca si gazde alternative.

Fig. 10  Fig. 11 Fig. 12

Nomada lathburiana (Fig. 10), care prefera locuri calde, nu este o specie rara. Gazda sa este in general observata a fi Andrena vaga (Fig.11), si o specie rara, Andrena cineraria (Fig. 12).