Marele Canion romanesc

Rapa Rosie, la fel de spectaculoasa ca Marele Canion din Colorado, este situata in apropiere de Sebes si de Alba Iulia. Este un monument natural unic in Europa; acesta cuprinde 10 hectare de rezervatie naturala, in mijlocul careia se gaseste o rapa de 800 de metri, ce arata ca un perete vertical imens, cu inaltimi ce variaza inte 50 – 125 metri. Apa ce sapa lutul colinei de aproximativ 60 milioane de ani lasa in urma trecerii ei forme ciudate: coloane, turnuri, piramide, tuneluri, toate de culoare rosiatica.

Declarata monument al naturii inca din 1950, Rapa Rosie este azi o rezervatie geologica si botanica de o frumusese rara.

Vazuta mai de aproape, unul dintre farmecele ei, pe vreme de vara, este alternanta de rosu si verde – stanci rosiatice si brane acoperite de verdeata. Printre piramidele, coloanele si contraforturile de piatra curg la vale petice de vegetatie, in care se ascund si cateva plante rare: Cotoneaster integerrimus, Ephedra distachya, Centaurea atropurpurea, Dianthus serotinus, Cephalaria radiata, Asplenium nigrum, Onosma heterophyllum. Unele dintre ele sunt prezente oarecum neobisnuite aici, in Transilvania, fiind caracteristice mai curand stepelor sudice.

Rapa Rosie, precum si zonele din apropierea acesteia sunt faimoase in lumea stiintifica pentru varietatea de fosile din cretacicul tarziu, in urmă cu aproximativ 68 de milioane de ani, pe care le adaposteste, precum cele de crocodili, mamifere, broaste testoase si dinozauri.

Zona Sebesului era, in urmă cu 70 de milioane de ani, una de uscat, taiată de rauri si mlastini, in care au trait multe animale. Cele mai celebre si spectaculoase descoperiri au fost cele ale fosilelelor de dinozaur. Oase separate sau schelete partiale au fost gasite in ultimii ani in aceasta zona, iar cercetarile continua existand mari sanse ca noi descoperiri sa apara aici.

S-au descoperit aici oase de dinozauri pitici erbivori (Magyarosaurus dacus, Zalmoxes sp.), bucati din testoasa denumita Kallokibotion bajazidi si oasele celei mai mari fiinte care a zburat vreodata pe Pamant, pterosaurul denumit de cercetatori Hatzegopteryx sp.

Magyarosaurus dacus

Zalmoxes sp.

Hatzegopteryx sp.