versuri: Lila Zaharieva
Printre brazi, ferigi si mure
o poteca abia patrunde
spre casuta veche unde-i
Farmacia din padure.
La fereastra-s perdelute,
iar pe polite-ai sa vezi
si borcane, si sticlute,
tot cu plante si pomezi.
Farmacista este, cica,
o testoasa matusica.
De e cald sau de e rece,
blana rupta in spinare –
doar cu leacul ei mai trece…
zise tare speriat Iepurele urechiat.
Spune, ce-ti trebuie tie?
da-mi, te rog, o doctorie!
Cand aud cate-un latrat,
inimioara mi-a zburat.
dar de caini cu dinti de iasca,
care alearga prin poeni,
n-ar putea sa te fereasca.
Iar fiertura, haide-apuca,
soarbe-o cu coaja de nuca!
Cum bau o-nghititura,
o zbughi… La cotitura
intalni Ursoaica-n cale.
Venea incotosmanata
si se vaicarea cu jale!
Frigurile nu-mi dau pace?
Matusica o adasta:
Spune-mi ce-ti face placere?
si a insfacat borcanul,
ca nimic n-a mai ramas…
Prin padure unde rar
muschii pe copaci rasar
vine Vulpea cea vicleana:
plina sunt de vanatai,
dupa ce ca sunt sarmana…
Matusica, leacuri da-mi!
o compresa, stii, cu ceapa.
Leacu-mi de necaz, te scapa
si-ti va trece, cumetrita!
Insa Vulpea nemancata:
dar de nu pui si carnita,
nu ma vindec, stiu eu bine.
spuse buna matusica.
Si-I dadu, ca garnitura,
carnea ce-I smulgea suspine.
Prefacuta creatura
n-a lasat o bucatica.
Te mai miri, matusa, nu,
ca-n padure disparu?
Soarele e la amiaza,
din padurea tot mai treaza
a sosit la farmacie
Veverita cafenie,
sprintena si usurica,
sa se planga (nu de frica,
ci ca este suferinda):
Si-a rupt dintele-ntr-o ghinda!
cu o carpa l-am legat.
Dupa dansa, tot aici,
a sosit si Mos Arici:
Valeu! Mor! se vaita piciul.
dar va rog sa fiti cuminti.
Deci, pentru dureri de dinti,
leacu-ar fi ciuperci uscate.
Si tarate calde… iata.
Tie, Ariciule, ti-oi scoate
maracinele pe data.
Si pe cand plecau cei doi
(Piciul schiopatand usor),
soarele intra-ntr-un nor.
Insa ce-a mai fost apoi?
Cineva neagra tunica
bate-n usa: cioc! cioc! cioc!
spuse Cartita pe loc,
cei doi pui ai mei, ii stii,
azi lapticul nu-si mai beau!
Nu mai stiu ce sa ma fac
si mi-e inima catran…
spuse tusa nu-ntr-o doara
si, luand dintr-un borcan
radacini de galbioara,
frectie ii pregati.
ma duc fuga la copii!
Cine bate iar la usa?
si-as dori, fara zabava,
pentru tusea mea grozava,
doctoria nimerita.
Farmacista iscusita
ochelarii-ndata-si puse
si deschise-apoi o carte:
ca prescriptia e clara:
ceai de musetel, gargara,
si-n sal gros sa te-nfasori.
zise Bufnita hoinara.
Cine vine? Cine vine?
Caprioara e, vezi bine.
Si ii cere-acum prin geam
matusicai ajutor:
pentru rana-i un balsam.
si piciorul mi-a zdrobit!
Matusica a sarit
cum i-e felul, imediat,
piciorul i-a spalat
si i-a pus un pansament,
sa se vindece urgent.
Dupa-o zi atat de grea,
dupa-atat de multa treaba,
matusica vrea si ea
sa se culce mai degraba.
Dar acum, pe innoptate,
cine-n poarta iara-i bate?
ca sa-mi dai din farmacie
cea mai tare doctorie!
Si se aseza cuminte.
Ea-i trecu pe dinainte
ierburi fierte, multe,-o droaie…
El se vaita, vai, cat trei,
de durere se-ncovoaie,
apoi, fara de rusine:
nu ma vindec, orice leacuri
mi-ai dat tu, toate sunt fleacuri!
Se porni pe plans matusa:
Tocmai cand trecea in zbor
toc-toc-toc – Ciocanitoarea,
care, auzind ce este,
ca e grava intamplarea,
Bufnitei i-a dat de veste:
Lupul sur si mult temut
a venit si vrea s-o-nghita
pe matusa cea iubita.
Bufnita, infuriata,
alerga atunci, pe data,
ca sa-i vina-n ajutor:
stai sa mi te iau la goana!
Lasa matusica-n pace!
nu scap altfel, ce sa-I fac?
O sa ai cu noi de-a face!
Intre timp – ce adunare! –
iepuri, pasari, caprioare,
cartite, si vulpi, si-arici –
nelipsita fiind de-aici
si Ursoaica, furioasa
la aflarea-acestei vesti
si din fire si ea scoasa
de apucaturi lupesti:
ce, tu nu stii de stapan?!
Cine-ti unse, fiara sluta,
ranile, iarna trecuta?
Sa vedem acuma toti
camasa pe unde-o scoti?
Pe matusa noastra buna
o vom apara-mpreuna,
te vom scarmana, -ntelegi,
cu pietroaie si ciomegi…
Lupul a fugit, urland.
Si-n casuta ei cea veche,
buna fara de pereche
matusica si-azi imparte
leacuri, sfaturi, rand pe rand,
celor ce de boli au parte.
Planta sau animal ? In junglele din Peru si Ecuador, aflate la peste 2000 metri…
Beneficiile consumului de lamaie - Vitamina C este vitala pentru cresterea si intretinerea organismului, lamaia…
Albinele se drogheaza? La fel ca si noi, oamenii, albinele devin dependente de nectarul unor…
Buburuza, simbolul norocului Gargarita rita Zboara-n poienita Unde vei zbura Acolo va fi casa mea.…
Sunetul albinelor poate fi tamaduitor! Cercetatorii au descoperit ca sunetul albinelor poate fi tamaduitor… Astfel,…
View Comments
Una din cărțile dragi ale copilăriei mele, alături de ”Cucurigu-Gagu, roade tot și roade mult”!