Si albinele au vicii!

Albina lenesa

Era odata o albina care nu dorea sa munceasca. Voia doar sa se distreze. Manca nectarul florilor in loc sa-l transforme in miere.

Cum albina cea lenesa nu dorea sa faca nimic, toate celelalte se intalnira si hotarara sa o alunge din stup. In acea zi ploua si, cum aripioarele I se udara, nu putu sa zboare si nici macar sa se miste.

Ea cazu in scorbura unui copac, unde se afla un sarpe imens. Acesta se repezi sa o manance, dar albina ii propuse un joc de indemanare. Daca ar castiga ea, putea sa plece. Sarpele accepta, iar albina castiga fara nicio problema.

Rivalul admise infangerea si o lasa sa pace.

Dupa aceasta experienta, albina realiza ca gresise. Astfel, ea se intoarse la suratele sale, gata sa munceasca cot la cot cu ele.

“Daca nu-ti place sa muncesti, bine nu-ti va fi!”

Pedeaspsa albinei

Cand Dumnezeu a creat lumea, a inzestrat albina cu o calitate extraordinara:

• Vei face o miere delicioasa, care va indulci viata animalelor si a oamenilor.

Dar albina, vazandu-se atat de mica, si cum mai era si foarte neincrezatoare, a spus:

• Nu imi place ca sunt atat de mica si neajutorata, nu ai putea sa-mi dai o arma ca nimeni sa nu indrazneasca sa se puna cu mine?

Atunci, Dumnezeu, suparat, i-a spus:

• Vrei o arma? Foarte bine, o vei avea. Pune-ti acest ac veninos cu care sa intepi. Dar te previn ca ai avut o idee proasta, intrucat arma ta va fi si pedeapsa ta, pentru ca atunci cand vei intepa pe cineva vei muri.

De aceea, cand o albina inteapa, ramane fara ac si moare imediat. Astfel a fost pedepsita pentru nemultumirea ei.

Albina pofticioasa

Era odata o albina pofticioasa, care isi petecea ziua intreaga adunand nectarul florilor, dar nu ducea nimic in stup. Se ingrasa tot mai mult, asa ca se misca din ce in ce mai greu. Prietenele sale erau dezgustate de atitudinea ei.

• Albinuto, nu e bine ceea ce faci, spuse una dintre acestea.

Intr-una din zile, albina se intoarse in stup si nu putu sa treaca prin usa de grasa ce era. Asa ca ramase afara. In dimineata urmatoare prietenele sale o gasira moarta. Nu rezistase frigului noptii.

“De poftesti si nu ai grija, ca un urs tu vei ajunge!”